Relief
Teritoriul comunei Strugari este situat intr-un relief variat, specific zonei de deal subcarpatic, intinzandu-se pe o distanta de 35 de km de la sud de Trebes pana in satul Slobozia din comuna Gura Vaii. Peisajul este dominat de dealurile culmii Pietricica al carei varf atinge altitudinea maxima de 747 m, fiind partea cea mai inalta a culmii Subcarpatice a Moldovei la 200 m deasupra Depresiunii Tazlaului in partea de vest si la peste 500 m deasupra Vaii Siretului in partea de est. Nordul teritoriului se caracterizeaza prin altitudini mai reduse, cele mai inalte varfuri nedepasind 600 m (varful Capatana sau Argintului cu 583 m, varful Pietricica cu 585 m), in timp ce unele se situeaza sub 400 m (360 m pe soseaua Bacau-Scorteni-Moinesti). Sudul teritoriului este mai inalt, ajungand la 600-650 m.
Din acest punct de vedere, relieful apare ca puternic fragmentat cu dealuri si vai, orientate de la nord la sud, cu versanti cu expunere diferita, cu pante ce variaza intre 15-25% de la un versant la altul. Vaile care pornesc de la culmea Pietricica sunt adanci, cu versanti inclinati pe flancul estic. Morfometria teritoriului comunei are o altitudine maxima de 583 m la nivelul dealului Pietricica si o altitudine minima de 285 m, pe fundul vaii Nadisa si Rachitis.
In general, relieful comunei Strugari prezinta dealuri si coline cu spinari largi sau inguste, cu versanti afectati de procese geomorfologice actuale, mai ales alunecarile datorate predominantei argilelor si mareelor si a alternantei lor cu orizonturi subtiri si gresii friabile care favorizeaza circuitul apei.
Printre cele mai importante dealuri, coaste, coline si vai, se numara: dealurile Armanului, Slatina, Varzarisului, Calinisului, Fundoii, Popilor, Tantirimului, Strugarilor, Cetatuii, Silistei, Plopului, Carligatii, Crasmei, Maresului, Argintului, Balanului, Turluiului, Moisoaia, Tanjalei, Bertoaiei, Teiului, vaile Turluiului, Rachitisului, Saracutu, Nadesii, Silistei, Coasta Rachitisului, Hambarului, Fundul Armanului, Strugaritei, Nadesii, Varajelului, Strugarilor.
Formele de relief, configuratia terenului si prezenta colinelor au dus la gruparea comunei in doua zone: zona Strugari, cu atele Nadisa si Cetatuia, de-a lungul DJ 118 si DC 197 si zona Iazu, cu Pietricica, de-a lungul DC 200, Rachitisul fiind izolat de DJ 118.
Din punct de vedere hidrologic, comuna Strugari este situata in bazinul raului Tazlau si traversata de la nord la sud de paraiele Sarbilor, Saracutu, Nadisa, Rachitisu, Turlui si Doamna. Paraul Sarbilor izvoraste din dealul Crapaturii si se varsa in Tazlaul Sarat, la Floresti din comuna Scorteni.
Paraul Saracutu izvoraste din dealurile Marginenilor si Groapa Lunga, strabate satul Cetatuia, in valea Saracutu, se varsa in paraul Nadisa, care strabate satele Strugari si Nadisa si se varsa la Enachesti, in raul Tazlaul Mare. Atat paraul Saracutu cat si paraul Nadisa preiau apele pluviale de pe versantii satelor Cetatuia, Strugari si Nadisa.
Paraul Nadisa are o albie neregulata, ceea ce a prezentat si prezinta posibile riscuri natural de inundare a satelor Cetatuia, Strugari si Nadisa. Paraul Rachitis izvoraste din Mares si Mondaneasa strabate cele doua catune ale satului Rachitis si aduna apele versantilot Argintului, Mares si Carligari.
Paraul Turlui izvoraste din dealurile Culmii Pietricica, preia toate apele de pe versantii satului si la confluenta cu paraul Rachitis din satul Iazu preia si paraiasul Doamna care se varsa in raul Tazlaul Mare, la Sanduleni. Ca si paraul Nadisa, paraiele Turlui si Rachitis prezinta risc natural de inundatii pentru satele Iazu si Rachitis.
Atat paraul Nadisa cat si paraiele Rachitisu si Turlui au debite reduse de apa, in special in timpul verilor secetoase. Din cauza albiilor neregulate a paraielor Nadisa, Rachitisu si Turlui, pe locurile joase se formeaza balti si unele mlastini, mai ales in timpul inundatiilor, producand uneori si baltirea terenurilor agricole. Aceste puncte se gasesc pe valea Rachitisului, valea Nadesii, valea Strugarilor si Cetatuii precum si pe valea Turluiului si in partea de nord-vest a
satului Pietricica.
Apele freatice oscileaza intre adancimi de sub 1 m si peste 10 m, in functie de forma de relief si unitatea litologica existenta. Cele mai frecvente adancimi ale apelor freatice sunt cuprinse intre 5 si 10 m, cu raspandire mare la nivelul versantilor si culmilor.
Dupa cum se prezinta, relieful variat impreuna cu proprietatile solului si conditiile climatice determina profilul economic al comunei Strugari si anume agricultura, axata atat pe cultivarea plantelor si cresterea animalelor, cat si, intr-o anumita masura, silvicultura.
UNICEF
Chestionare
Cum vi se pare noul site?
